
Când pregătesc o invitație la joacă pentru băiețelul meu, mă gândesc la ce ar putea descoperi cu materialele pe care i le ofer. Ce poate atinge? Ce poate face cu mâinile? Ce cuvinte sau lucruri noi despre lume poate întâlni în joaca lui?
Îmi doresc ca invitația să cuprindă cinci componente: explorare senzorială, motricitate fină, limbaj, matematică și cunoaștere, adaptate vârstei și intereselor lui.
Acestea se pot împleti firesc în jurul aceleiași teme. Pregătesc posibilitățile, apoi observ ce îl atrage și îi las libertatea să aleagă. O singură parte a invitației îl poate ține ocupat mult timp. Iar felul în care o explorează îmi spune ceva despre nevoile și interesele lui din acel moment.
Ca să înțelegi mai bine, îți povestesc cum am pregătit invitația la joacă din fotografii și cum s-a transformat ea în timpul jocului.
Explorarea senzorială: gelatina
Pentru partea senzorială am ales gelatină, pe care am pregătit-o din timp și am lăsat-o să se închege. În balta albastră astfel obținută am așezat broscuțele.
Putea să apese gelatina cu degetele, să o împingă, să desprindă bucăți sau să o strângă în palme. L-am lăsat să îi descopere textura și să observe cum se modifica atunci când o atingea.
Pe măsură ce explora, gelatina își schimba forma. Fotografiile au surprins aceste momente și urmele lăsate de joaca lui.

Motricitatea fină: instrumentele puse la îndemână
Alături am așezat câteva instrumente, printre care o spatulă și o pensetă din lemn. L-am lăsat să aleagă cum să le folosească și am observat ce făcea cu ele.
Când prindea, apăsa sau muta materialele, își exersa coordonarea mână–ochi și controlul mișcărilor fine. Eu am rămas aproape și i-am oferit timp să încerce, să descopere ce putea face cu fiecare instrument.
Limbajul: cuvântul „broască” și jocul sunetelor
Pentru partea de limbaj, am ales să scriem cuvântul „broască” folosind literele mobile și să ne jucăm cu sunetele lui.
Cuvântul era legat de ceea ce explora deja: broscuțele erau acolo, le putea vedea, atinge și muta. Jocul cu sunete și litere pornea astfel de la ceva care avea înțeles pentru el.
I-am urmărit interesul și am lăsat această parte a invitației să se împletească firesc cu joaca noastră.
Matematica: număratul broscuțelor
Pentru matematică am ales număratul broscuțelor. Am pus alături și rondelele de lemn cu cifre.
Putea lua broscuțele în mână sau cu penseta și le putea așeza în dreptul cifrelor. Avea astfel în față cantități pe care le putea vedea, atinge și verifica prin numărare.
Broscuțele au trecut din balta de gelatină în jocul matematic, păstrând legătura dintre activități.
Cunoașterea: cartea care a însoțit joaca
Așa cum obișnuiesc să fac în invitațiile mele, am adăugat și o carte. De această dată am ales Lacuri și bălți, pentru a lega joaca de lumea pe care o exploram.
Am așezat cartea la îndemână, astfel încât să putem privi imaginile și să ne oprim asupra lucrurilor care îi stârneau curiozitatea. Era acolo pentru a ne însoți descoperirile și întrebările apărute în timpul jocului.
Apoi l-am urmat în joaca lui
După ce am pregătit invitația, am urmărit ce alegea, la ce revenea și în ce direcție ducea joaca. Încercam să înțeleg ce îl atrăgea atunci și ce avea nevoie să exploreze mai mult.
La final, a venit cu propria poveste și a adus singur elemente noi. L-am urmat, iar joaca s-a îmbogățit cu ceea ce își imaginase el. Ceea ce pregătisem eu a devenit punctul de plecare pentru propria lui creație.
Pentru mine, aici se află secretul unei invitații la joacă reușite: pregătesc cu intenție și las loc inițiativei lui. Rămân aproape, îl observ și îl urmez în joacă.
În colecția „Primii ani, pas cu pas” găsești explicații despre nevoile copilului în fiecare etapă, pregătirea mediului și alegerea activităților. Repere care te ajută să înțelegi ce se construiește prin joacă și să pregătești experiențe potrivite copilului tău.

















